Anatomia capului: Prefixele “cephal-” și “cephalo-“

Anatomia capului este o ramură complexă a biologiei, care studiază structura și funcția componentelor sale․ Pentru a înțelege mai bine terminologia medicală și științifică asociată cu capul, este esențial să analizăm prefixele și sufixele utilizate în denumirea diferitelor structuri și funcții ale acestuia․

Anatomia capului este o ramură complexă a biologiei, care studiază structura și funcția componentelor sale․ Pentru a înțelege mai bine terminologia medicală și științifică asociată cu capul, este esențial să analizăm prefixele și sufixele utilizate în denumirea diferitelor structuri și funcții ale acestuia․ Prefixe și sufixe sunt elemente lexicale care se adaugă la rădăcina unui cuvânt pentru a-i modifica sensul․ În contextul anatomiei capului, prefixele și sufixele sunt utilizate pentru a indica locația, forma, funcția sau relația dintre diferitele structuri ale capului․

De exemplu, prefixul “cephal-” sau “cephalo-” provine din limba greacă “kephalē”, care înseamnă “cap”․ Aceste prefixe sunt utilizate frecvent în terminologia medicală pentru a desemna structuri, afecțiuni sau proceduri legate de cap․ Prin urmare, o înțelegere clară a prefixelor și sufixelor utilizate în terminologia medicală este esențială pentru o comunicare eficientă și precisă în domeniul medical․

În această secțiune, vom analiza în detaliu prefixele “cephal-” și “cephalo-“, explorând originea, semnificația și utilizarea lor în contextul anatomiei capului․ Vom examina, de asemenea, termeni medicali care includ aceste prefixe, analizând semnificația lor și oferind exemple de utilizare․

Anatomia capului este o ramură complexă a biologiei, care studiază structura și funcția componentelor sale․ Pentru a înțelege mai bine terminologia medicală și științifică asociată cu capul, este esențial să analizăm prefixele și sufixele utilizate în denumirea diferitelor structuri și funcții ale acestuia․ Prefixe și sufixe sunt elemente lexicale care se adaugă la rădăcina unui cuvânt pentru a-i modifica sensul․ În contextul anatomiei capului, prefixele și sufixele sunt utilizate pentru a indica locația, forma, funcția sau relația dintre diferitele structuri ale capului․

De exemplu, prefixul “cephal-” sau “cephalo-” provine din limba greacă “kephalē”, care înseamnă “cap”․ Aceste prefixe sunt utilizate frecvent în terminologia medicală pentru a desemna structuri, afecțiuni sau proceduri legate de cap․ Prin urmare, o înțelegere clară a prefixelor și sufixelor utilizate în terminologia medicală este esențială pentru o comunicare eficientă și precisă în domeniul medical․

În această secțiune, vom analiza în detaliu prefixele “cephal-” și “cephalo-“, explorând originea, semnificația și utilizarea lor în contextul anatomiei capului․ Vom examina, de asemenea, termeni medicali care includ aceste prefixe, analizând semnificația lor și oferind exemple de utilizare․

Capul este o structură complexă, formată din craniu, creier și organele de simț․ Craniul este o structură osoasă care protejează creierul și organele de simț, inclusiv ochii, urechile, nasul și gura․ Creierul este organul central al sistemului nervos, responsabil pentru funcțiile cognitive, emoționale și motorii․ Organele de simț permit percepția luminii, sunetului, mirosului, gustului și atingerii․

Anatomia capului este strâns legată de neurologie, disciplina care studiază sistemul nervos․ Termenii medicali utilizați pentru a descrie structurile și funcțiile capului sunt adesea derivați din limba greacă și latină, reflectând originea istorică a științei medicale․

Anatomia capului este o ramură complexă a biologiei, care studiază structura și funcția componentelor sale․ Pentru a înțelege mai bine terminologia medicală și științifică asociată cu capul, este esențial să analizăm prefixele și sufixele utilizate în denumirea diferitelor structuri și funcții ale acestuia․ Prefixe și sufixe sunt elemente lexicale care se adaugă la rădăcina unui cuvânt pentru a-i modifica sensul․ În contextul anatomiei capului, prefixele și sufixele sunt utilizate pentru a indica locația, forma, funcția sau relația dintre diferitele structuri ale capului․

De exemplu, prefixul “cephal-” sau “cephalo-” provine din limba greacă “kephalē”, care înseamnă “cap”․ Aceste prefixe sunt utilizate frecvent în terminologia medicală pentru a desemna structuri, afecțiuni sau proceduri legate de cap․ Prin urmare, o înțelegere clară a prefixelor și sufixelor utilizate în terminologia medicală este esențială pentru o comunicare eficientă și precisă în domeniul medical․

În această secțiune, vom analiza în detaliu prefixele “cephal-” și “cephalo-“, explorând originea, semnificația și utilizarea lor în contextul anatomiei capului․ Vom examina, de asemenea, termeni medicali care includ aceste prefixe, analizând semnificația lor și oferind exemple de utilizare․

Capul este o structură complexă, formată din craniu, creier și organele de simț․ Craniul este o structură osoasă care protejează creierul și organele de simț, inclusiv ochii, urechile, nasul și gura․ Creierul este organul central al sistemului nervos, responsabil pentru funcțiile cognitive, emoționale și motorii․ Organele de simț permit percepția luminii, sunetului, mirosului, gustului și atingerii․

Anatomia capului este strâns legată de neurologie, disciplina care studiază sistemul nervos․ Termenii medicali utilizați pentru a descrie structurile și funcțiile capului sunt adesea derivați din limba greacă și latină, reflectând originea istorică a științei medicale․

Terminologia medicală este un sistem complex de cuvinte și expresii utilizate pentru a descrie structurile, funcțiile și afecțiunile corpului uman․ Această terminologie se bazează pe rădăcini de cuvinte, prefixe și sufixe derivate din limba greacă și latină․ Prin combinarea acestor elemente, se creează termeni medicali specifici, care permit o comunicare precisă și eficientă între specialiștii din domeniul medical․

Prefixele și sufixele sunt elemente lexicale care se adaugă la rădăcina unui cuvânt pentru a-i modifica sensul․ Prefixele se adaugă la începutul cuvântului, în timp ce sufixele se adaugă la sfârșitul cuvântului․ De exemplu, prefixul “cephal-” sau “cephalo-” provine din limba greacă “kephalē”, care înseamnă “cap”․ Aceste prefixe sunt utilizate frecvent în terminologia medicală pentru a desemna structuri, afecțiuni sau proceduri legate de cap․

Anatomia capului este o ramură complexă a biologiei, care studiază structura și funcția componentelor sale․ Pentru a înțelege mai bine terminologia medicală și științifică asociată cu capul, este esențial să analizăm prefixele și sufixele utilizate în denumirea diferitelor structuri și funcții ale acestuia․ Prefixe și sufixe sunt elemente lexicale care se adaugă la rădăcina unui cuvânt pentru a-i modifica sensul․ În contextul anatomiei capului, prefixele și sufixele sunt utilizate pentru a indica locația, forma, funcția sau relația dintre diferitele structuri ale capului․

De exemplu, prefixul “cephal-” sau “cephalo-” provine din limba greacă “kephalē”, care înseamnă “cap”․ Aceste prefixe sunt utilizate frecvent în terminologia medicală pentru a desemna structuri, afecțiuni sau proceduri legate de cap․ Prin urmare, o înțelegere clară a prefixelor și sufixelor utilizate în terminologia medicală este esențială pentru o comunicare eficientă și precisă în domeniul medical․

În această secțiune, vom analiza în detaliu prefixele “cephal-” și “cephalo-“, explorând originea, semnificația și utilizarea lor în contextul anatomiei capului․ Vom examina, de asemenea, termeni medicali care includ aceste prefixe, analizând semnificația lor și oferind exemple de utilizare․

Capul este o structură complexă, formată din craniu, creier și organele de simț․ Craniul este o structură osoasă care protejează creierul și organele de simț, inclusiv ochii, urechile, nasul și gura․ Creierul este organul central al sistemului nervos, responsabil pentru funcțiile cognitive, emoționale și motorii․ Organele de simț permit percepția luminii, sunetului, mirosului, gustului și atingerii․

Anatomia capului este strâns legată de neurologie, disciplina care studiază sistemul nervos․ Termenii medicali utilizați pentru a descrie structurile și funcțiile capului sunt adesea derivați din limba greacă și latină, reflectând originea istorică a științei medicale․

Terminologia medicală este un sistem complex de cuvinte și expresii utilizate pentru a descrie structurile, funcțiile și afecțiunile corpului uman․ Această terminologie se bazează pe rădăcini de cuvinte, prefixe și sufixe derivate din limba greacă și latină․ Prin combinarea acestor elemente, se creează termeni medicali specifici, care permit o comunicare precisă și eficientă între specialiștii din domeniul medical․

Prefixele și sufixele sunt elemente lexicale care se adaugă la rădăcina unui cuvânt pentru a-i modifica sensul․ Prefixele se adaugă la începutul cuvântului, în timp ce sufixele se adaugă la sfârșitul cuvântului․ De exemplu, prefixul “cephal-” sau “cephalo-” provine din limba greacă “kephalē”, care înseamnă “cap”․ Aceste prefixe sunt utilizate frecvent în terminologia medicală pentru a desemna structuri, afecțiuni sau proceduri legate de cap․

Prefixe, Sufixe și Rădăcini de Cuvinte

Termenii medicali sunt construiți prin combinarea rădăcinilor de cuvinte, prefixelor și sufixelor․ Rădăcina de cuvânt este partea centrală a cuvântului, care definește sensul de bază․ Prefixele se adaugă la începutul rădăcinii de cuvânt, modificând sensul acesteia․ Sufixele se adaugă la sfârșitul rădăcinii de cuvânt, modificând, de asemenea, sensul acesteia․

De exemplu, cuvântul “cefalee” este format din rădăcina “cephal-” (cap) și sufixul “-algie” (durere)․ Acest cuvânt se referă la durerea de cap․ Înțelegerea prefixelor, sufixelor și rădăcinilor de cuvinte este esențială pentru a descifra și a înțelege terminologia medicală․

Anatomia capului este o ramură complexă a biologiei, care studiază structura și funcția componentelor sale․ Pentru a înțelege mai bine terminologia medicală și științifică asociată cu capul, este esențial să analizăm prefixele și sufixele utilizate în denumirea diferitelor structuri și funcții ale acestuia․ Prefixe și sufixe sunt elemente lexicale care se adaugă la rădăcina unui cuvânt pentru a-i modifica sensul․ În contextul anatomiei capului, prefixele și sufixele sunt utilizate pentru a indica locația, forma, funcția sau relația dintre diferitele structuri ale capului․

De exemplu, prefixul “cephal-” sau “cephalo-” provine din limba greacă “kephalē”, care înseamnă “cap”․ Aceste prefixe sunt utilizate frecvent în terminologia medicală pentru a desemna structuri, afecțiuni sau proceduri legate de cap․ Prin urmare, o înțelegere clară a prefixelor și sufixelor utilizate în terminologia medicală este esențială pentru o comunicare eficientă și precisă în domeniul medical․

În această secțiune, vom analiza în detaliu prefixele “cephal-” și “cephalo-“, explorând originea, semnificația și utilizarea lor în contextul anatomiei capului․ Vom examina, de asemenea, termeni medicali care includ aceste prefixe, analizând semnificația lor și oferind exemple de utilizare․

Capul este o structură complexă, formată din craniu, creier și organele de simț․ Craniul este o structură osoasă care protejează creierul și organele de simț, inclusiv ochii, urechile, nasul și gura․ Creierul este organul central al sistemului nervos, responsabil pentru funcțiile cognitive, emoționale și motorii․ Organele de simț permit percepția luminii, sunetului, mirosului, gustului și atingerii․

Anatomia capului este strâns legată de neurologie, disciplina care studiază sistemul nervos․ Termenii medicali utilizați pentru a descrie structurile și funcțiile capului sunt adesea derivați din limba greacă și latină, reflectând originea istorică a științei medicale․

Terminologia medicală este un sistem complex de cuvinte și expresii utilizate pentru a descrie structurile, funcțiile și afecțiunile corpului uman․ Această terminologie se bazează pe rădăcini de cuvinte, prefixe și sufixe derivate din limba greacă și latină․ Prin combinarea acestor elemente, se creează termeni medicali specifici, care permit o comunicare precisă și eficientă între specialiștii din domeniul medical․

Prefixele și sufixele sunt elemente lexicale care se adaugă la rădăcina unui cuvânt pentru a-i modifica sensul․ Prefixele se adaugă la începutul cuvântului, în timp ce sufixele se adaugă la sfârșitul cuvântului․ De exemplu, prefixul “cephal-” sau “cephalo-” provine din limba greacă “kephalē”, care înseamnă “cap”․ Aceste prefixe sunt utilizate frecvent în terminologia medicală pentru a desemna structuri, afecțiuni sau proceduri legate de cap․

Prefixe, Sufixe și Rădăcini de Cuvinte

Termenii medicali sunt construiți prin combinarea rădăcinilor de cuvinte, prefixelor și sufixelor․ Rădăcina de cuvânt este partea centrală a cuvântului, care definește sensul de bază․ Prefixele se adaugă la începutul rădăcinii de cuvânt, modificând sensul acesteia․ Sufixele se adaugă la sfârșitul rădăcinii de cuvânt, modificând, de asemenea, sensul acesteia․

De exemplu, cuvântul “cefalee” este format din rădăcina “cephal-” (cap) și sufixul “-algie” (durere)․ Acest cuvânt se referă la durerea de cap․ Înțelegerea prefixelor, sufixelor și rădăcinilor de cuvinte este esențială pentru a descifra și a înțelege terminologia medicală․

Etimologia Termenilor Medicali

Etimologia este studiul originii cuvintelor și al evoluției lor în timp․ Mulți termeni medicali au origini grecești și latine, reflectând influența acestor limbi în dezvoltarea științei medicale․ Prin studierea etimologiei termenilor medicali, putem obține o înțelegere mai profundă a semnificației lor și a relației dintre diferitele concepte medicale․

De exemplu, prefixul “cephal-” sau “cephalo-” provine din limba greacă “kephalē”, care înseamnă “cap”․ Aceste prefixe sunt utilizate frecvent în terminologia medicală pentru a desemna structuri, afecțiuni sau proceduri legate de cap․ Prin urmare, cunoașterea etimologiei termenilor medicali ne poate ajuta să înțelegem mai bine semnificația lor și să comunicăm mai eficient în contextul medical․

Anatomia capului este o ramură complexă a biologiei, care studiază structura și funcția componentelor sale․ Pentru a înțelege mai bine terminologia medicală și științifică asociată cu capul, este esențial să analizăm prefixele și sufixele utilizate în denumirea diferitelor structuri și funcții ale acestuia․ Prefixe și sufixe sunt elemente lexicale care se adaugă la rădăcina unui cuvânt pentru a-i modifica sensul․ În contextul anatomiei capului, prefixele și sufixele sunt utilizate pentru a indica locația, forma, funcția sau relația dintre diferitele structuri ale capului․

De exemplu, prefixul “cephal-” sau “cephalo-” provine din limba greacă “kephalē”, care înseamnă “cap”․ Aceste prefixe sunt utilizate frecvent în terminologia medicală pentru a desemna structuri, afecțiuni sau proceduri legate de cap․ Prin urmare, o înțelegere clară a prefixelor și sufixelor utilizate în terminologia medicală este esențială pentru o comunicare eficientă și precisă în domeniul medical․

În această secțiune, vom analiza în detaliu prefixele “cephal-” și “cephalo-“, explorând originea, semnificația și utilizarea lor în contextul anatomiei capului․ Vom examina, de asemenea, termeni medicali care includ aceste prefixe, analizând semnificația lor și oferind exemple de utilizare․

Capul este o structură complexă, formată din craniu, creier și organele de simț․ Craniul este o structură osoasă care protejează creierul și organele de simț, inclusiv ochii, urechile, nasul și gura․ Creierul este organul central al sistemului nervos, responsabil pentru funcțiile cognitive, emoționale și motorii․ Organele de simț permit percepția luminii, sunetului, mirosului, gustului și atingerii․

Anatomia capului este strâns legată de neurologie, disciplina care studiază sistemul nervos․ Termenii medicali utilizați pentru a descrie structurile și funcțiile capului sunt adesea derivați din limba greacă și latină, reflectând originea istorică a științei medicale․

Terminologia medicală este un sistem complex de cuvinte și expresii utilizate pentru a descrie structurile, funcțiile și afecțiunile corpului uman․ Această terminologie se bazează pe rădăcini de cuvinte, prefixe și sufixe derivate din limba greacă și latină․ Prin combinarea acestor elemente, se creează termeni medicali specifici, care permit o comunicare precisă și eficientă între specialiștii din domeniul medical․

Prefixele și sufixele sunt elemente lexicale care se adaugă la rădăcina unui cuvânt pentru a-i modifica sensul․ Prefixele se adaugă la începutul cuvântului, în timp ce sufixele se adaugă la sfârșitul cuvântului․ De exemplu, prefixul “cephal-” sau “cephalo-” provine din limba greacă “kephalē”, care înseamnă “cap”․ Aceste prefixe sunt utilizate frecvent în terminologia medicală pentru a desemna structuri, afecțiuni sau proceduri legate de cap․

Prefixe, Sufixe și Rădăcini de Cuvinte

Termenii medicali sunt construiți prin combinarea rădăcinilor de cuvinte, prefixelor și sufixelor․ Rădăcina de cuvânt este partea centrală a cuvântului, care definește sensul de bază․ Prefixele se adaugă la începutul rădăcinii de cuvânt, modificând sensul acesteia․ Sufixele se adaugă la sfârșitul rădăcinii de cuvânt, modificând, de asemenea, sensul acesteia․

De exemplu, cuvântul “cefalee” este format din rădăcina “cephal-” (cap) și sufixul “-algie” (durere)․ Acest cuvânt se referă la durerea de cap․ Înțelegerea prefixelor, sufixelor și rădăcinilor de cuvinte este esențială pentru a descifra și a înțelege terminologia medicală․

Etimologia Termenilor Medicali

Etimologia este studiul originii cuvintelor și al evoluției lor în timp․ Mulți termeni medicali au origini grecești și latine, reflectând influența acestor limbi în dezvoltarea științei medicale․ Prin studierea etimologiei termenilor medicali, putem obține o înțelegere mai profundă a semnificației lor și a relației dintre diferitele concepte medicale․

De exemplu, prefixul “cephal-” sau “cephalo-” provine din limba greacă “kephalē”, care înseamnă “cap”․ Aceste prefixe sunt utilizate frecvent în terminologia medicală pentru a desemna structuri, afecțiuni sau proceduri legate de cap․ Prin urmare, cunoașterea etimologiei termenilor medicali ne poate ajuta să înțelegem mai bine semnificația lor și să comunicăm mai eficient în contextul medical․

Limba Greacă și Latină în Terminologia Medicală

Limba greacă și latina au jucat un rol crucial în dezvoltarea terminologiei medicale․ Multe rădăcini de cuvinte, prefixe și sufixe utilizate în terminologia medicală sunt derivate din aceste limbi․ De exemplu, prefixul “cephal-” sau “cephalo-” provine din limba greacă “kephalē”, care înseamnă “cap”․

Utilizarea limbii grecești și latine în terminologia medicală a contribuit la crearea unui sistem de denumire uniform și precis, care permite o comunicare clară și eficientă între specialiștii din domeniul medical․ Prin urmare, cunoașterea limbii grecești și latine este utilă pentru a înțelege și a utiliza corect terminologia medicală․

Anatomia Capului⁚ Prefixe și Sufixe

Introducere

Anatomia capului este o ramură complexă a biologiei, care studiază structura și funcția componentelor sale․ Pentru a înțelege mai bine terminologia medicală și științifică asociată cu capul, este esențial să analizăm prefixele și sufixele utilizate în denumirea diferitelor structuri și funcții ale acestuia․ Prefixe și sufixe sunt elemente lexicale care se adaugă la rădăcina unui cuvânt pentru a-i modifica sensul․ În contextul anatomiei capului, prefixele și sufixele sunt utilizate pentru a indica locația, forma, funcția sau relația dintre diferitele structuri ale capului․

De exemplu, prefixul “cephal-” sau “cephalo-” provine din limba greacă “kephalē”, care înseamnă “cap”․ Aceste prefixe sunt utilizate frecvent în terminologia medicală pentru a desemna structuri, afecțiuni sau proceduri legate de cap․ Prin urmare, o înțelegere clară a prefixelor și sufixelor utilizate în terminologia medicală este esențială pentru o comunicare eficientă și precisă în domeniul medical․

În această secțiune, vom analiza în detaliu prefixele “cephal-” și “cephalo-“, explorând originea, semnificația și utilizarea lor în contextul anatomiei capului․ Vom examina, de asemenea, termeni medicali care includ aceste prefixe, analizând semnificația lor și oferind exemple de utilizare․

Anatomia Capului⁚ O Prezentare Generală

Capul este o structură complexă, formată din craniu, creier și organele de simț․ Craniul este o structură osoasă care protejează creierul și organele de simț, inclusiv ochii, urechile, nasul și gura․ Creierul este organul central al sistemului nervos, responsabil pentru funcțiile cognitive, emoționale și motorii․ Organele de simț permit percepția luminii, sunetului, mirosului, gustului și atingerii․

Anatomia capului este strâns legată de neurologie, disciplina care studiază sistemul nervos․ Termenii medicali utilizați pentru a descrie structurile și funcțiile capului sunt adesea derivați din limba greacă și latină, reflectând originea istorică a științei medicale․

Terminologia Medicală și Științifică

Terminologia medicală este un sistem complex de cuvinte și expresii utilizate pentru a descrie structurile, funcțiile și afecțiunile corpului uman․ Această terminologie se bazează pe rădăcini de cuvinte, prefixe și sufixe derivate din limba greacă și latină․ Prin combinarea acestor elemente, se creează termeni medicali specifici, care permit o comunicare precisă și eficientă între specialiștii din domeniul medical․

Prefixele și sufixele sunt elemente lexicale care se adaugă la rădăcina unui cuvânt pentru a-i modifica sensul․ Prefixele se adaugă la începutul cuvântului, în timp ce sufixele se adaugă la sfârșitul cuvântului․ De exemplu, prefixul “cephal-” sau “cephalo-” provine din limba greacă “kephalē”, care înseamnă “cap”․ Aceste prefixe sunt utilizate frecvent în terminologia medicală pentru a desemna structuri, afecțiuni sau proceduri legate de cap․

Prefixe, Sufixe și Rădăcini de Cuvinte

Termenii medicali sunt construiți prin combinarea rădăcinilor de cuvinte, prefixelor și sufixelor․ Rădăcina de cuvânt este partea centrală a cuvântului, care definește sensul de bază․ Prefixele se adaugă la începutul rădăcinii de cuvânt, modificând sensul acesteia․ Sufixele se adaugă la sfârșitul rădăcinii de cuvânt, modificând, de asemenea, sensul acesteia․

De exemplu, cuvântul “cefalee” este format din rădăcina “cephal-” (cap) și sufixul “-algie” (durere)․ Acest cuvânt se referă la durerea de cap․ Înțelegerea prefixelor, sufixelor și rădăcinilor de cuvinte este esențială pentru a descifra și a înțelege terminologia medicală․

Etimologia Termenilor Medicali

Etimologia este studiul originii cuvintelor și al evoluției lor în timp․ Mulți termeni medicali au origini grecești și latine, reflectând influența acestor limbi în dezvoltarea științei medicale․ Prin studierea etimologiei termenilor medicali, putem obține o înțelegere mai profundă a semnificației lor și a relației dintre diferitele concepte medicale․

De exemplu, prefixul “cephal-” sau “cephalo-” provine din limba greacă “kephalē”, care înseamnă “cap”․ Aceste prefixe sunt utilizate frecvent în terminologia medicală pentru a desemna structuri, afecțiuni sau proceduri legate de cap․ Prin urmare, cunoașterea etimologiei termenilor medicali ne poate ajuta să înțelegem mai bine semnificația lor și să comunicăm mai eficient în contextul medical․

Limba Greacă și Latină în Terminologia Medicală

Limba greacă și latina au jucat un rol crucial în dezvoltarea terminologiei medicale․ Multe rădăcini de cuvinte, prefixe și sufixe utilizate în terminologia medicală sunt derivate din aceste limbi․ De exemplu, prefixul “cephal-” sau “cephalo-” provine din limba greacă “kephalē”, care înseamnă “cap”․

Utilizarea limbii grecești și latine în terminologia medicală a contribuit la crearea unui sistem de denumire uniform și precis, care permite o comunicare clară și eficientă între specialiștii din domeniul medical․ Prin urmare, cunoașterea limbii grecești și latine este utilă pentru a înțelege și a utiliza corect terminologia medicală․

Prefixe și Sufixe⁚ “Cephal-“, “Cephalo-”

Prefixele “cephal-” și “cephalo-” sunt utilizate frecvent în terminologia medicală pentru a desemna structuri, afecțiuni sau proceduri legate de cap․ Aceste prefixe provin din limba greacă “kephalē”, care înseamnă “cap”․

Prefixul “cephal-” este utilizat de obicei în combinație cu alte rădăcini de cuvinte pentru a forma termeni medicali care se referă la cap․ De exemplu, “cephalalgie” se referă la durerea de cap, iar “cephalic” se referă la cap sau la o structură localizată în cap․

Prefixul “cephalo-” este utilizat de obicei în combinație cu alte rădăcini de cuvinte pentru a forma termeni medicali care se referă la cap, dar poate fi utilizat și ca parte a unor termeni medicali mai complexi․ De exemplu, “cephalometry” se referă la măsurarea capului, iar “cephalography” se referă la o tehnică de imagistică medicală care se utilizează pentru a vizualiza structurile capului․