Chetone: Definiție, proprietăți și aplicații

Chetonele sunt o clasă importantă de compuși organici care joacă un rol crucial în diverse domenii, de la chimia organică la biologie. Acestea sunt caracterizate prin prezența unei grupe carbonil ($C=O$) legate de doi atomi de carbon.

Chimia organică, studiul compușilor care conțin carbon, este un domeniu vast și complex. O parte esențială a acestei discipline o constituie înțelegerea funcțiilor organice, grupări de atomi care conferă moleculelor organice proprietăți specifice. Printre aceste funcții organice, chetonele ocupă un loc important, având un impact semnificativ asupra reacțiilor chimice și a proprietăților compușilor organici.

Chetonele sunt compuși organici care conțin o grupă carbonil ($C=O$) legată de doi atomi de carbon. Această structură specifică le conferă chetonelor proprietăți chimice unice, care le diferențiază de alte clase de compuși organici, cum ar fi aldehidele sau alcoolii. Chetonele sunt prezente într-o varietate de substanțe naturale, de la parfumuri și arome la hormoni și enzime, jucând un rol crucial în diverse procese biologice.

Înțelegerea chimică a chetonelor este esențială pentru a înțelege reacțiile chimice, proprietățile fizice și aplicațiile practice ale acestora. De la sinteza de noi materiale și medicamente la studiul metabolismului uman, chetonele joacă un rol important în diverse domenii ale științei și tehnologiei.

Această secțiune se va concentra asupra definiției chetonelor, a nomenclaturii lor, a proprietăților fizice și chimice, a metodelor de sinteză și a reacțiilor caracteristice. De asemenea, vom explora aplicațiile chetonelor în diverse domenii, inclusiv în biologie și medicină.

Chimia organică, studiul compușilor care conțin carbon, este un domeniu vast și complex. O parte esențială a acestei discipline o constituie înțelegerea funcțiilor organice, grupări de atomi care conferă moleculelor organice proprietăți specifice. Printre aceste funcții organice, chetonele ocupă un loc important, având un impact semnificativ asupra reacțiilor chimice și a proprietăților compușilor organici.

Chetonele sunt compuși organici care conțin o grupă carbonil ($C=O$) legată de doi atomi de carbon. Această structură specifică le conferă chetonelor proprietăți chimice unice, care le diferențiază de alte clase de compuși organici, cum ar fi aldehidele sau alcoolii. Chetonele sunt prezente într-o varietate de substanțe naturale, de la parfumuri și arome la hormoni și enzime, jucând un rol crucial în diverse procese biologice.

Înțelegerea chimică a chetonelor este esențială pentru a înțelege reacțiile chimice, proprietățile fizice și aplicațiile practice ale acestora. De la sinteza de noi materiale și medicamente la studiul metabolismului uman, chetonele joacă un rol important în diverse domenii ale științei și tehnologiei.

Această secțiune se va concentra asupra definiției chetonelor, a nomenclaturii lor, a proprietăților fizice și chimice, a metodelor de sinteză și a reacțiilor caracteristice. De asemenea, vom explora aplicațiile chetonelor în diverse domenii, inclusiv în biologie și medicină.

Funcțiile organice sunt grupări de atomi care conferă moleculelor organice proprietăți chimice specifice. Aceste grupări funcționale sunt responsabile de reacțiile chimice caracteristice ale moleculelor organice și influențează proprietățile fizice, cum ar fi punctul de fierbere, solubilitatea și reactivitatea.

Grupa carbonil ($C=O$) este o funcție organică importantă care apare în diverse clase de compuși organici, inclusiv aldehide, chetone, acizi carboxilici și esteri. Prezența grupei carbonil conferă moleculelor proprietăți specifice, cum ar fi polaritatea și reactivitatea.

Chetonele se caracterizează prin prezența unei grupe carbonil legate de doi atomi de carbon. Această structură specifică le diferențiază de aldehide, care au o grupă carbonil legată de un atom de hidrogen și un atom de carbon.

Chimia organică, studiul compușilor care conțin carbon, este un domeniu vast și complex. O parte esențială a acestei discipline o constituie înțelegerea funcțiilor organice, grupări de atomi care conferă moleculelor organice proprietăți specifice. Printre aceste funcții organice, chetonele ocupă un loc important, având un impact semnificativ asupra reacțiilor chimice și a proprietăților compușilor organici.

Chetonele sunt compuși organici care conțin o grupă carbonil ($C=O$) legată de doi atomi de carbon. Această structură specifică le conferă chetonelor proprietăți chimice unice, care le diferențiază de alte clase de compuși organici, cum ar fi aldehidele sau alcoolii. Chetonele sunt prezente într-o varietate de substanțe naturale, de la parfumuri și arome la hormoni și enzime, jucând un rol crucial în diverse procese biologice.

Înțelegerea chimică a chetonelor este esențială pentru a înțelege reacțiile chimice, proprietățile fizice și aplicațiile practice ale acestora. De la sinteza de noi materiale și medicamente la studiul metabolismului uman, chetonele joacă un rol important în diverse domenii ale științei și tehnologiei.

Această secțiune se va concentra asupra definiției chetonelor, a nomenclaturii lor, a proprietăților fizice și chimice, a metodelor de sinteză și a reacțiilor caracteristice. De asemenea, vom explora aplicațiile chetonelor în diverse domenii, inclusiv în biologie și medicină.

Funcțiile organice sunt grupări de atomi care conferă moleculelor organice proprietăți chimice specifice. Aceste grupări funcționale sunt responsabile de reacțiile chimice caracteristice ale moleculelor organice și influențează proprietățile fizice, cum ar fi punctul de fierbere, solubilitatea și reactivitatea.

Grupa carbonil ($C=O$) este o funcție organică importantă care apare în diverse clase de compuși organici, inclusiv aldehide, chetone, acizi carboxilici și esteri. Prezența grupei carbonil conferă moleculelor proprietăți specifice, cum ar fi polaritatea și reactivitatea.

Chetonele se caracterizează prin prezența unei grupe carbonil legate de doi atomi de carbon. Această structură specifică le diferențiază de aldehide, care au o grupă carbonil legată de un atom de hidrogen și un atom de carbon.

Ce sunt Cheton?

Chetonele sunt compuși organici care conțin o grupă carbonil ($C=O$) legată de doi atomi de carbon. Formula generală a chetonelor este $R_1COR_2$, unde $R_1$ și $R_2$ reprezintă radicali organici, care pot fi identici sau diferiți.

Chetonele sunt prezente într-o varietate de substanțe naturale, de la parfumuri și arome la hormoni și enzime. De exemplu, acetona ($CH_3COCH_3$) este o chetonă simplă și volatilă, care este un solvent organic comun și se găsește în mod natural în organismul uman.

Chetonele sunt clasificate în funcție de natura radicalilor organici legați de grupa carbonil. De exemplu, dacă ambii radicali sunt alifatici, chetona este o chetonă alifatică, iar dacă unul dintre radicali este aromatic, chetona este o chetonă aromatică.

Exemple de chetone comune includ⁚

• Acetona ($CH_3COCH_3$)
• Butanona ($CH_3CH_2COCH_3$)
• Benzofenona ($C_6H_5COC_6H_5$)

Chetonele sunt compuși organici importanți, cu o gamă largă de aplicații în diverse domenii, de la chimia organică la biologie și medicină.

Chimia organică, studiul compușilor care conțin carbon, este un domeniu vast și complex. O parte esențială a acestei discipline o constituie înțelegerea funcțiilor organice, grupări de atomi care conferă moleculelor organice proprietăți specifice. Printre aceste funcții organice, chetonele ocupă un loc important, având un impact semnificativ asupra reacțiilor chimice și a proprietăților compușilor organici.

Chetonele sunt compuși organici care conțin o grupă carbonil ($C=O$) legată de doi atomi de carbon. Această structură specifică le conferă chetonelor proprietăți chimice unice, care le diferențiază de alte clase de compuși organici, cum ar fi aldehidele sau alcoolii. Chetonele sunt prezente într-o varietate de substanțe naturale, de la parfumuri și arome la hormoni și enzime, jucând un rol crucial în diverse procese biologice.

Înțelegerea chimică a chetonelor este esențială pentru a înțelege reacțiile chimice, proprietățile fizice și aplicațiile practice ale acestora. De la sinteza de noi materiale și medicamente la studiul metabolismului uman, chetonele joacă un rol important în diverse domenii ale științei și tehnologiei.

Această secțiune se va concentra asupra definiției chetonelor, a nomenclaturii lor, a proprietăților fizice și chimice, a metodelor de sinteză și a reacțiilor caracteristice. De asemenea, vom explora aplicațiile chetonelor în diverse domenii, inclusiv în biologie și medicină.

Funcțiile organice sunt grupări de atomi care conferă moleculelor organice proprietăți chimice specifice. Aceste grupări funcționale sunt responsabile de reacțiile chimice caracteristice ale moleculelor organice și influențează proprietățile fizice, cum ar fi punctul de fierbere, solubilitatea și reactivitatea.

Grupa carbonil ($C=O$) este o funcție organică importantă care apare în diverse clase de compuși organici, inclusiv aldehide, chetone, acizi carboxilici și esteri. Prezența grupei carbonil conferă moleculelor proprietăți specifice, cum ar fi polaritatea și reactivitatea.

Chetonele se caracterizează prin prezența unei grupe carbonil legate de doi atomi de carbon. Această structură specifică le diferențiază de aldehide, care au o grupă carbonil legată de un atom de hidrogen și un atom de carbon.

Ce sunt Cheton?

Chetonele sunt compuși organici care conțin o grupă carbonil ($C=O$) legată de doi atomi de carbon. Formula generală a chetonelor este $R_1COR_2$, unde $R_1$ și $R_2$ reprezintă radicali organici, care pot fi identici sau diferiți.

Chetonele sunt prezente într-o varietate de substanțe naturale, de la parfumuri și arome la hormoni și enzime. De exemplu, acetona ($CH_3COCH_3$) este o chetonă simplă și volatilă, care este un solvent organic comun și se găsește în mod natural în organismul uman.

Chetonele sunt clasificate în funcție de natura radicalilor organici legați de grupa carbonil. De exemplu, dacă ambii radicali sunt alifatici, chetona este o chetonă alifatică, iar dacă unul dintre radicali este aromatic, chetona este o chetonă aromatică.

Exemple de chetone comune includ⁚

• Acetona ($CH_3COCH_3$)
• Butanona ($CH_3CH_2COCH_3$)
• Benzofenona ($C_6H_5COC_6H_5$)

Chetonele sunt compuși organici importanți, cu o gamă largă de aplicații în diverse domenii, de la chimia organică la biologie și medicină.

Nomenclatura IUPAC (Uniunea Internațională de Chimie Pură și Aplicată) este un sistem standardizat de denumire a compușilor organici, care asigură o comunicare clară și consistentă în domeniul chimiei. Nomenclatura IUPAC pentru chetone se bazează pe identificarea lanțului principal de carbon care conține grupa carbonil.

Pentru a denumi o chetonă conform nomenclaturii IUPAC, se urmează următorii pași⁚

1. Se identifică lanțul principal de carbon care conține grupa carbonil.
2. Se numerotează atomii de carbon din lanțul principal, astfel încât grupa carbonil să aibă numărul cel mai mic posibil.
3. Se adaugă sufixul “-onă” la numele lanțului principal de carbon.
4. Se specifică poziția grupei carbonil prin adăugarea numărului atomului de carbon la care este legată grupa carbonil.
5. Se adaugă prefixele corespunzătoare pentru a indica prezența altor substituenți.

De exemplu, chetona cu formula $CH_3CH_2COCH_3$ se numește butan-2-onă conform nomenclaturii IUPAC. Lanțul principal de carbon are patru atomi de carbon, iar grupa carbonil este legată de al doilea atom de carbon.

Nomenclatura IUPAC este un sistem complex, dar este esențial pentru o comunicare clară și precisă în domeniul chimiei organice.

Chimia organică, studiul compușilor care conțin carbon, este un domeniu vast și complex. O parte esențială a acestei discipline o constituie înțelegerea funcțiilor organice, grupări de atomi care conferă moleculelor organice proprietăți specifice. Printre aceste funcții organice, chetonele ocupă un loc important, având un impact semnificativ asupra reacțiilor chimice și a proprietăților compușilor organici.

Chetonele sunt compuși organici care conțin o grupă carbonil ($C=O$) legată de doi atomi de carbon; Această structură specifică le conferă chetonelor proprietăți chimice unice, care le diferențiază de alte clase de compuși organici, cum ar fi aldehidele sau alcoolii. Chetonele sunt prezente într-o varietate de substanțe naturale, de la parfumuri și arome la hormoni și enzime, jucând un rol crucial în diverse procese biologice.

Înțelegerea chimică a chetonelor este esențială pentru a înțelege reacțiile chimice, proprietățile fizice și aplicațiile practice ale acestora. De la sinteza de noi materiale și medicamente la studiul metabolismului uman, chetonele joacă un rol important în diverse domenii ale științei și tehnologiei.

Această secțiune se va concentra asupra definiției chetonelor, a nomenclaturii lor, a proprietăților fizice și chimice, a metodelor de sinteză și a reacțiilor caracteristice. De asemenea, vom explora aplicațiile chetonelor în diverse domenii, inclusiv în biologie și medicină.

Funcțiile organice sunt grupări de atomi care conferă moleculelor organice proprietăți chimice specifice. Aceste grupări funcționale sunt responsabile de reacțiile chimice caracteristice ale moleculelor organice și influențează proprietățile fizice, cum ar fi punctul de fierbere, solubilitatea și reactivitatea.

Grupa carbonil ($C=O$) este o funcție organică importantă care apare în diverse clase de compuși organici, inclusiv aldehide, chetone, acizi carboxilici și esteri. Prezența grupei carbonil conferă moleculelor proprietăți specifice, cum ar fi polaritatea și reactivitatea.

Chetonele se caracterizează prin prezența unei grupe carbonil legate de doi atomi de carbon. Această structură specifică le diferențiază de aldehide, care au o grupă carbonil legată de un atom de hidrogen și un atom de carbon.

Ce sunt Cheton?

Chetonele sunt compuși organici care conțin o grupă carbonil ($C=O$) legată de doi atomi de carbon. Formula generală a chetonelor este $R_1COR_2$, unde $R_1$ și $R_2$ reprezintă radicali organici, care pot fi identici sau diferiți.

Chetonele sunt prezente într-o varietate de substanțe naturale, de la parfumuri și arome la hormoni și enzime. De exemplu, acetona ($CH_3COCH_3$) este o chetonă simplă și volatilă, care este un solvent organic comun și se găsește în mod natural în organismul uman.

Chetonele sunt clasificate în funcție de natura radicalilor organici legați de grupa carbonil. De exemplu, dacă ambii radicali sunt alifatici, chetona este o chetonă alifatică, iar dacă unul dintre radicali este aromatic, chetona este o chetonă aromatică.

Exemple de chetone comune includ⁚

• Acetona ($CH_3COCH_3$)
• Butanona ($CH_3CH_2COCH_3$)
• Benzofenona ($C_6H_5COC_6H_5$)

Chetonele sunt compuși organici importanți, cu o gamă largă de aplicații în diverse domenii, de la chimia organică la biologie și medicină.

Nomenclatura IUPAC (Uniunea Internațională de Chimie Pură și Aplicată) este un sistem standardizat de denumire a compușilor organici, care asigură o comunicare clară și consistentă în domeniul chimiei. Nomenclatura IUPAC pentru chetone se bazează pe identificarea lanțului principal de carbon care conține grupa carbonil.

Pentru a denumi o chetonă conform nomenclaturii IUPAC, se urmează următorii pași⁚

1. Se identifică lanțul principal de carbon care conține grupa carbonil.
2. Se numerotează atomii de carbon din lanțul principal, astfel încât grupa carbonil să aibă numărul cel mai mic posibil.
3. Se adaugă sufixul “-onă” la numele lanțului principal de carbon.
4. Se specifică poziția grupei carbonil prin adăugarea numărului atomului de carbon la care este legată grupa carbonil.
5. Se adaugă prefixele corespunzătoare pentru a indica prezența altor substituenți.

De exemplu, chetona cu formula $CH_3CH_2COCH_3$ se numește butan-2-onă conform nomenclaturii IUPAC. Lanțul principal de carbon are patru atomi de carbon, iar grupa carbonil este legată de al doilea atom de carbon.

Nomenclatura IUPAC este un sistem complex, dar este esențial pentru o comunicare clară și precisă în domeniul chimiei organice.

Proprietățile fizice ale chetonelor sunt determinate de structura lor moleculară și de interacțiunile intermoleculare. Chetonele sunt compuși polari datorită prezenței grupei carbonil, care are un moment dipolar semnificativ. Polaritatea grupei carbonil influențează proprietățile fizice ale chetonelor, cum ar fi punctul de fierbere, solubilitatea și densitatea.

Punctul de fierbere al chetonelor este mai ridicat decât cel al alcanilor cu aceeași greutate moleculară, dar mai mic decât cel al alcoolilor cu aceeași greutate moleculară. Această diferență se datorează interacțiunilor intermoleculare mai puternice dintre moleculele de chetonă, care se datorează atracției dipol-dipol.

Chetonele sunt solubile în apă datorită interacțiunilor dipol-dipol dintre moleculele de chetonă și moleculele de apă; Cu toate acestea, solubilitatea chetonelor în apă scade odată cu creșterea greutății moleculare, deoarece interacțiunile hidrofobe dintre radicalii organici devin mai semnificative.

Densitatea chetonelor este mai mică decât cea a apei. Chetonele sunt în general lichide la temperatura camerei, cu excepția chetonelor cu greutate moleculară mare, care pot fi solide.

Proprietățile fizice ale chetonelor sunt importante pentru diverse aplicații, cum ar fi utilizarea lor ca solvenți, parfumuri și arome.

Definiția Chetonelor în Chimie

Introducere

Chimia organică, studiul compușilor care conțin carbon, este un domeniu vast și complex. O parte esențială a acestei discipline o constituie înțelegerea funcțiilor organice, grupări de atomi care conferă moleculelor organice proprietăți specifice. Printre aceste funcții organice, chetonele ocupă un loc important, având un impact semnificativ asupra reacțiilor chimice și a proprietăților compușilor organici.

Chetonele sunt compuși organici care conțin o grupă carbonil ($C=O$) legată de doi atomi de carbon. Această structură specifică le conferă chetonelor proprietăți chimice unice, care le diferențiază de alte clase de compuși organici, cum ar fi aldehidele sau alcoolii. Chetonele sunt prezente într-o varietate de substanțe naturale, de la parfumuri și arome la hormoni și enzime, jucând un rol crucial în diverse procese biologice.

Înțelegerea chimică a chetonelor este esențială pentru a înțelege reacțiile chimice, proprietățile fizice și aplicațiile practice ale acestora. De la sinteza de noi materiale și medicamente la studiul metabolismului uman, chetonele joacă un rol important în diverse domenii ale științei și tehnologiei.

Această secțiune se va concentra asupra definiției chetonelor, a nomenclaturii lor, a proprietăților fizice și chimice, a metodelor de sinteză și a reacțiilor caracteristice. De asemenea, vom explora aplicațiile chetonelor în diverse domenii, inclusiv în biologie și medicină.

Funcțiile Organice și Grupele Funcționale

Funcțiile organice sunt grupări de atomi care conferă moleculelor organice proprietăți chimice specifice. Aceste grupări funcționale sunt responsabile de reacțiile chimice caracteristice ale moleculelor organice și influențează proprietățile fizice, cum ar fi punctul de fierbere, solubilitatea și reactivitatea.

Grupa carbonil ($C=O$) este o funcție organică importantă care apare în diverse clase de compuși organici, inclusiv aldehide, chetone, acizi carboxilici și esteri. Prezența grupei carbonil conferă moleculelor proprietăți specifice, cum ar fi polaritatea și reactivitatea.

Chetonele se caracterizează prin prezența unei grupe carbonil legate de doi atomi de carbon. Această structură specifică le diferențiază de aldehide, care au o grupă carbonil legată de un atom de hidrogen și un atom de carbon.

Ce sunt Cheton?

Chetonele sunt compuși organici care conțin o grupă carbonil ($C=O$) legată de doi atomi de carbon. Formula generală a chetonelor este $R_1COR_2$, unde $R_1$ și $R_2$ reprezintă radicali organici, care pot fi identici sau diferiți.

Chetonele sunt prezente într-o varietate de substanțe naturale, de la parfumuri și arome la hormoni și enzime. De exemplu, acetona ($CH_3COCH_3$) este o chetonă simplă și volatilă, care este un solvent organic comun și se găsește în mod natural în organismul uman.

Chetonele sunt clasificate în funcție de natura radicalilor organici legați de grupa carbonil. De exemplu, dacă ambii radicali sunt alifatici, chetona este o chetonă alifatică, iar dacă unul dintre radicali este aromatic, chetona este o chetonă aromatică.

Exemple de chetone comune includ⁚

• Acetona ($CH_3COCH_3$)
• Butanona ($CH_3CH_2COCH_3$)
• Benzofenona ($C_6H_5COC_6H_5$)

Chetonele sunt compuși organici importanți, cu o gamă largă de aplicații în diverse domenii, de la chimia organică la biologie și medicină.

Nomenclatura IUPAC a Chetonelor

Nomenclatura IUPAC (Uniunea Internațională de Chimie Pură și Aplicată) este un sistem standardizat de denumire a compușilor organici, care asigură o comunicare clară și consistentă în domeniul chimiei. Nomenclatura IUPAC pentru chetone se bazează pe identificarea lanțului principal de carbon care conține grupa carbonil.

Pentru a denumi o chetonă conform nomenclaturii IUPAC, se urmează următorii pași⁚

1. Se identifică lanțul principal de carbon care conține grupa carbonil.
2. Se numerotează atomii de carbon din lanțul principal, astfel încât grupa carbonil să aibă numărul cel mai mic posibil.
3. Se adaugă sufixul “-onă” la numele lanțului principal de carbon.
4. Se specifică poziția grupei carbonil prin adăugarea numărului atomului de carbon la care este legată grupa carbonil.
5. Se adaugă prefixele corespunzătoare pentru a indica prezența altor substituenți.

De exemplu, chetona cu formula $CH_3CH_2COCH_3$ se numește butan-2-onă conform nomenclaturii IUPAC. Lanțul principal de carbon are patru atomi de carbon, iar grupa carbonil este legată de al doilea atom de carbon.

Nomenclatura IUPAC este un sistem complex, dar este esențial pentru o comunicare clară și precisă în domeniul chimiei organice.

Proprietățile Fizice ale Chetonelor

Proprietățile fizice ale chetonelor sunt determinate de structura lor moleculară și de interacțiunile intermoleculare. Chetonele sunt compuși polari datorită prezenței grupei carbonil, care are un moment dipolar semnificativ. Polaritatea grupei carbonil influențează proprietățile fizice ale chetonelor, cum ar fi punctul de fierbere, solubilitatea și densitatea.

Punctul de fierbere al chetonelor este mai ridicat decât cel al alcanilor cu aceeași greutate moleculară, dar mai mic decât cel al alcoolilor cu aceeași greutate moleculară. Această diferență se datorează interacțiunilor intermoleculare mai puternice dintre moleculele de chetonă, care se datorează atracției dipol-dipol.

Chetonele sunt solubile în apă datorită interacțiunilor dipol-dipol dintre moleculele de chetonă și moleculele de apă. Cu toate acestea, solubilitatea chetonelor în apă scade odată cu creșterea greutății moleculare, deoarece interacțiunile hidrofobe dintre radicalii organici devin mai semnificative.

Densitatea chetonelor este mai mică decât cea a apei. Chetonele sunt în general lichide la temperatura camerei, cu excepția chetonelor cu greutate moleculară mare, care pot fi solide.

Proprietățile fizice ale chetonelor sunt importante pentru diverse aplicații, cum ar fi utilizarea lor ca solvenți, parfumuri și arome.

Proprietățile Chimice ale Chetonelor

Chetonele sunt compuși organici reactiv, datorită prezenței grupei carbonil. Grupa carbonil este un centru electrofil, ceea ce înseamnă că este susceptibilă la atacul nucleofil. Această reactivitate este responsabilă pentru o gamă largă de reacții chimice caracteristice chetonelor.

Reacțiile chimice ale chetonelor includ⁚

• Reacția de adiție nucleofilă⁚ Grupa carbonil este susceptibilă la atacul nucleofil, care poate duce la formarea de noi legături C-C sau C-O.
• Reacția de condensare⁚ Chetonele pot reacționa cu alte molecule, cum ar fi aldehidele, pentru a forma compuși mai mari.
• Reacția de oxidare⁚ Chetonele sunt relativ rezistente la oxidare, dar pot fi oxidate în condiții dure.
• Reacția de reducere⁚ Chetonele pot fi reduse la alcooli prin utilizarea unor agenți reducători, cum ar fi hidrura de litiu aluminiu ($LiAlH_4$).

Reacțiile chimice ale chetonelor sunt importante pentru o gamă largă de aplicații, de la sinteza de noi materiale și medicamente la studiul metabolismului uman.