Conjugarea verbului “vérifier” în limba franceză

Verbele sunt elementele centrale ale oricărei limbi și, în limba franceză, conjugarea verbelor este esențială pentru a putea comunica corect și fluent. Acest ghid complet vă va oferi o perspectivă detaliată asupra conjugării verbelor franceze, cu accent pe verbul “vérifier” ⸺ “a verifica”.

Verbele sunt elementele centrale ale oricărei limbi și, în limba franceză, conjugarea verbelor este esențială pentru a putea comunica corect și fluent. Acest ghid complet vă va oferi o perspectivă detaliată asupra conjugării verbelor franceze, cu accent pe verbul “vérifier” ― “a verifica”.

Verbul “vérifier” este un verb regulat de a treia conjugare în limba franceză, ceea ce înseamnă că conjugarea sa urmează un model specific. Înțelegerea conjugării acestui verb este crucială pentru a putea exprima diverse acțiuni, stări și idei în limba franceză. De la verificarea temelor copiilor la confirmarea unei rezervări, verbul “vérifier” este un verb esențial în vocabularul oricărui vorbitor de limba franceză.

Verbele sunt elementele centrale ale oricărei limbi și, în limba franceză, conjugarea verbelor este esențială pentru a putea comunica corect și fluent. Acest ghid complet vă va oferi o perspectivă detaliată asupra conjugării verbelor franceze, cu accent pe verbul “vérifier” ⸺ “a verifica”.

Verbul “vérifier” este un verb regulat de a treia conjugare în limba franceză, ceea ce înseamnă că conjugarea sa urmează un model specific. Înțelegerea conjugării acestui verb este crucială pentru a putea exprima diverse acțiuni, stări și idei în limba franceză. De la verificarea temelor copiilor la confirmarea unei rezervări, verbul “vérifier” este un verb esențial în vocabularul oricărui vorbitor de limba franceză.

Conjugarea verbelor este esențială pentru a exprima corect timpul, modul și persoana unei acțiuni. În limba franceză, conjugarea verbelor poate fi complexă, dar este esențială pentru a putea comunica clar și precis. De exemplu, “Je vérifie” (Eu verific) este diferit de “Il vérifie” (El verifică) sau “Nous vérifions” (Noi verificăm). Această diferență de conjugare transmite informații importante despre cine efectuează acțiunea și când.

Verbele sunt elementele centrale ale oricărei limbi și, în limba franceză, conjugarea verbelor este esențială pentru a putea comunica corect și fluent. Acest ghid complet vă va oferi o perspectivă detaliată asupra conjugării verbelor franceze, cu accent pe verbul “vérifier” ― “a verifica”.

Verbul “vérifier” este un verb regulat de a treia conjugare în limba franceză, ceea ce înseamnă că conjugarea sa urmează un model specific. Înțelegerea conjugării acestui verb este crucială pentru a putea exprima diverse acțiuni, stări și idei în limba franceză. De la verificarea temelor copiilor la confirmarea unei rezervări, verbul “vérifier” este un verb esențial în vocabularul oricărui vorbitor de limba franceză.

Conjugarea verbelor este esențială pentru a exprima corect timpul, modul și persoana unei acțiuni. În limba franceză, conjugarea verbelor poate fi complexă, dar este esențială pentru a putea comunica clar și precis. De exemplu, “Je vérifie” (Eu verific) este diferit de “Il vérifie” (El verifică) sau “Nous vérifions” (Noi verificăm). Această diferență de conjugare transmite informații importante despre cine efectuează acțiunea și când.

Conjugarea verbelor franceze se bazează pe o serie de reguli și modele specifice. Verbele sunt împărțite în trei grupe principale, iar fiecare grupă are propriile terminații verbale. În plus, există o serie de timpuri verbale, moduri verbale și forme verbale care trebuie învățate pentru a stăpâni conjugarea verbelor franceze.

Verbele sunt elementele centrale ale oricărei limbi și, în limba franceză, conjugarea verbelor este esențială pentru a putea comunica corect și fluent. Acest ghid complet vă va oferi o perspectivă detaliată asupra conjugării verbelor franceze, cu accent pe verbul “vérifier” ― “a verifica”.

Verbul “vérifier” este un verb regulat de a treia conjugare în limba franceză, ceea ce înseamnă că conjugarea sa urmează un model specific. Înțelegerea conjugării acestui verb este crucială pentru a putea exprima diverse acțiuni, stări și idei în limba franceză. De la verificarea temelor copiilor la confirmarea unei rezervări, verbul “vérifier” este un verb esențial în vocabularul oricărui vorbitor de limba franceză.

Conjugarea verbelor este esențială pentru a exprima corect timpul, modul și persoana unei acțiuni. În limba franceză, conjugarea verbelor poate fi complexă, dar este esențială pentru a putea comunica clar și precis. De exemplu, “Je vérifie” (Eu verific) este diferit de “Il vérifie” (El verifică) sau “Nous vérifions” (Noi verificăm). Această diferență de conjugare transmite informații importante despre cine efectuează acțiunea și când.

Conjugarea verbelor franceze se bazează pe o serie de reguli și modele specifice. Verbele sunt împărțite în trei grupe principale, iar fiecare grupă are propriile terminații verbale. În plus, există o serie de timpuri verbale, moduri verbale și forme verbale care trebuie învățate pentru a stăpâni conjugarea verbelor franceze.

Grupele de verbe

Verbele franceze sunt împărțite în trei grupe principale, determinate de infinitivul lor⁚

• Prima grupă⁚ Verbele care au infinitivul terminat în “-er” (de exemplu, “parler”, “chanter”, “manger”).
• A doua grupă⁚ Verbele care au infinitivul terminat în “-ir” (de exemplu, “finir”, “obéir”, “dormir”).
• A treia grupă⁚ Verbele care nu se încadrează în primele două grupe (de exemplu, “faire”, “avoir”, “aller”).

Verbul “vérifier” aparține celei de-a treia grupe de verbe, ceea ce înseamnă că conjugarea sa este mai complexă decât a verbelor din primele două grupe.

Verbele sunt elementele centrale ale oricărei limbi și, în limba franceză, conjugarea verbelor este esențială pentru a putea comunica corect și fluent. Acest ghid complet vă va oferi o perspectivă detaliată asupra conjugării verbelor franceze, cu accent pe verbul “vérifier” ― “a verifica”.

Verbul “vérifier” este un verb regulat de a treia conjugare în limba franceză, ceea ce înseamnă că conjugarea sa urmează un model specific. Înțelegerea conjugării acestui verb este crucială pentru a putea exprima diverse acțiuni, stări și idei în limba franceză; De la verificarea temelor copiilor la confirmarea unei rezervări, verbul “vérifier” este un verb esențial în vocabularul oricărui vorbitor de limba franceză.

Conjugarea verbelor este esențială pentru a exprima corect timpul, modul și persoana unei acțiuni. În limba franceză, conjugarea verbelor poate fi complexă, dar este esențială pentru a putea comunica clar și precis. De exemplu, “Je vérifie” (Eu verific) este diferit de “Il vérifie” (El verifică) sau “Nous vérifions” (Noi verificăm). Această diferență de conjugare transmite informații importante despre cine efectuează acțiunea și când.

Conjugarea verbelor franceze se bazează pe o serie de reguli și modele specifice. Verbele sunt împărțite în trei grupe principale, iar fiecare grupă are propriile terminații verbale. În plus, există o serie de timpuri verbale, moduri verbale și forme verbale care trebuie învățate pentru a stăpâni conjugarea verbelor franceze.

Grupele de verbe

Verbele franceze sunt împărțite în trei grupe principale, determinate de infinitivul lor⁚

• Prima grupă⁚ Verbele care au infinitivul terminat în “-er” (de exemplu, “parler”, “chanter”, “manger”).
• A doua grupă⁚ Verbele care au infinitivul terminat în “-ir” (de exemplu, “finir”, “obéir”, “dormir”).
• A treia grupă⁚ Verbele care nu se încadrează în primele două grupe (de exemplu, “faire”, “avoir”, “aller”).

Verbul “vérifier” aparține celei de-a treia grupe de verbe, ceea ce înseamnă că conjugarea sa este mai complexă decât a verbelor din primele două grupe.

Timpurile verbale

Timpurile verbale indică momentul în care are loc acțiunea. Limba franceză are o gamă largă de timpuri verbale, fiecare cu propriile sale nuanțe și utilizări. Iată câteva dintre cele mai importante timpuri verbale⁚

• Prezentul⁚ exprimă o acțiune care are loc în prezent.
• Imperfectul⁚ exprimă o acțiune continuă în trecut.
• Trecutul apropiat⁚ exprimă o acțiune recentă în trecut.
• Trecutul simplu⁚ exprimă o acțiune terminată în trecut.
• Viitorul apropiat⁚ exprimă o acțiune care va avea loc în viitorul apropiat.
• Viitorul simplu⁚ exprimă o acțiune care va avea loc în viitorul îndepărtat.
• Condiționalul prezent⁚ exprimă o acțiune care ar avea loc în anumite condiții.
• Condiționalul perfect⁚ exprimă o acțiune care ar fi avut loc în anumite condiții.

Verbele sunt elementele centrale ale oricărei limbi și, în limba franceză, conjugarea verbelor este esențială pentru a putea comunica corect și fluent. Acest ghid complet vă va oferi o perspectivă detaliată asupra conjugării verbelor franceze, cu accent pe verbul “vérifier” ― “a verifica”.

Verbul “vérifier” este un verb regulat de a treia conjugare în limba franceză, ceea ce înseamnă că conjugarea sa urmează un model specific. Înțelegerea conjugării acestui verb este crucială pentru a putea exprima diverse acțiuni, stări și idei în limba franceză. De la verificarea temelor copiilor la confirmarea unei rezervări, verbul “vérifier” este un verb esențial în vocabularul oricărui vorbitor de limba franceză.

Conjugarea verbelor este esențială pentru a exprima corect timpul, modul și persoana unei acțiuni. În limba franceză, conjugarea verbelor poate fi complexă, dar este esențială pentru a putea comunica clar și precis. De exemplu, “Je vérifie” (Eu verific) este diferit de “Il vérifie” (El verifică) sau “Nous vérifions” (Noi verificăm); Această diferență de conjugare transmite informații importante despre cine efectuează acțiunea și când.

Conjugarea verbelor franceze se bazează pe o serie de reguli și modele specifice. Verbele sunt împărțite în trei grupe principale, iar fiecare grupă are propriile terminații verbale. În plus, există o serie de timpuri verbale, moduri verbale și forme verbale care trebuie învățate pentru a stăpâni conjugarea verbelor franceze.

Grupele de verbe

Verbele franceze sunt împărțite în trei grupe principale, determinate de infinitivul lor⁚

• Prima grupă⁚ Verbele care au infinitivul terminat în “-er” (de exemplu, “parler”, “chanter”, “manger”).
• A doua grupă⁚ Verbele care au infinitivul terminat în “-ir” (de exemplu, “finir”, “obéir”, “dormir”).
• A treia grupă⁚ Verbele care nu se încadrează în primele două grupe (de exemplu, “faire”, “avoir”, “aller”).

Verbul “vérifier” aparține celei de-a treia grupe de verbe, ceea ce înseamnă că conjugarea sa este mai complexă decât a verbelor din primele două grupe.

Timpurile verbale

Timpurile verbale indică momentul în care are loc acțiunea. Limba franceză are o gamă largă de timpuri verbale, fiecare cu propriile sale nuanțe și utilizări. Iată câteva dintre cele mai importante timpuri verbale⁚

• Prezentul⁚ exprimă o acțiune care are loc în prezent.
• Imperfectul⁚ exprimă o acțiune continuă în trecut.
• Trecutul apropiat⁚ exprimă o acțiune recentă în trecut.
• Trecutul simplu⁚ exprimă o acțiune terminată în trecut.
• Viitorul apropiat⁚ exprimă o acțiune care va avea loc în viitorul apropiat.
• Viitorul simplu⁚ exprimă o acțiune care va avea loc în viitorul îndepărtat.
• Condiționalul prezent⁚ exprimă o acțiune care ar avea loc în anumite condiții.
• Condiționalul perfect⁚ exprimă o acțiune care ar fi avut loc în anumite condiții.

Modurile verbale

Modurile verbale exprimă atitudinea vorbitorului față de acțiune. Există cinci moduri verbale principale în limba franceză⁚

• Modul indicativ⁚ exprimă o acțiune reală.
• Modul conjunctiv⁚ exprimă o acțiune care este dorită, necesară sau posibilă.
• Modul condițional⁚ exprimă o acțiune care ar avea loc în anumite condiții.
• Modul imperativ⁚ exprimă o comandă sau o cerere.
• Modul infinitiv⁚ exprimă acțiunea în forma sa de bază.

Fiecare mod verbal are propriile sale reguli de conjugare, iar înțelegerea modurilor verbale este esențială pentru a putea exprima diverse nuanțe în limba franceză.

Verbele sunt elementele centrale ale oricărei limbi și, în limba franceză, conjugarea verbelor este esențială pentru a putea comunica corect și fluent. Acest ghid complet vă va oferi o perspectivă detaliată asupra conjugării verbelor franceze, cu accent pe verbul “vérifier” ― “a verifica”.

Verbul “vérifier” este un verb regulat de a treia conjugare în limba franceză, ceea ce înseamnă că conjugarea sa urmează un model specific. Înțelegerea conjugării acestui verb este crucială pentru a putea exprima diverse acțiuni, stări și idei în limba franceză. De la verificarea temelor copiilor la confirmarea unei rezervări, verbul “vérifier” este un verb esențial în vocabularul oricărui vorbitor de limba franceză.

Conjugarea verbelor este esențială pentru a exprima corect timpul, modul și persoana unei acțiuni. În limba franceză, conjugarea verbelor poate fi complexă, dar este esențială pentru a putea comunica clar și precis. De exemplu, “Je vérifie” (Eu verific) este diferit de “Il vérifie” (El verifică) sau “Nous vérifions” (Noi verificăm). Această diferență de conjugare transmite informații importante despre cine efectuează acțiunea și când.

Conjugarea verbelor franceze se bazează pe o serie de reguli și modele specifice. Verbele sunt împărțite în trei grupe principale, iar fiecare grupă are propriile terminații verbale. În plus, există o serie de timpuri verbale, moduri verbale și forme verbale care trebuie învățate pentru a stăpâni conjugarea verbelor franceze.

Grupele de verbe

Verbele franceze sunt împărțite în trei grupe principale, determinate de infinitivul lor⁚

• Prima grupă⁚ Verbele care au infinitivul terminat în “-er” (de exemplu, “parler”, “chanter”, “manger”).
• A doua grupă⁚ Verbele care au infinitivul terminat în “-ir” (de exemplu, “finir”, “obéir”, “dormir”).
• A treia grupă⁚ Verbele care nu se încadrează în primele două grupe (de exemplu, “faire”, “avoir”, “aller”).

Verbul “vérifier” aparține celei de-a treia grupe de verbe, ceea ce înseamnă că conjugarea sa este mai complexă decât a verbelor din primele două grupe.

Timpurile verbale

Timpurile verbale indică momentul în care are loc acțiunea. Limba franceză are o gamă largă de timpuri verbale, fiecare cu propriile sale nuanțe și utilizări. Iată câteva dintre cele mai importante timpuri verbale⁚

• Prezentul⁚ exprimă o acțiune care are loc în prezent.
• Imperfectul⁚ exprimă o acțiune continuă în trecut.
• Trecutul apropiat⁚ exprimă o acțiune recentă în trecut.
• Trecutul simplu⁚ exprimă o acțiune terminată în trecut.
• Viitorul apropiat⁚ exprimă o acțiune care va avea loc în viitorul apropiat.
• Viitorul simplu⁚ exprimă o acțiune care va avea loc în viitorul îndepărtat.
• Condiționalul prezent⁚ exprimă o acțiune care ar avea loc în anumite condiții.
• Condiționalul perfect⁚ exprimă o acțiune care ar fi avut loc în anumite condiții.

Modurile verbale

Modurile verbale exprimă atitudinea vorbitorului față de acțiune. Există cinci moduri verbale principale în limba franceză⁚

• Modul indicativ⁚ exprimă o acțiune reală.
• Modul conjunctiv⁚ exprimă o acțiune care este dorită, necesară sau posibilă.
• Modul condițional⁚ exprimă o acțiune care ar avea loc în anumite condiții.
• Modul imperativ⁚ exprimă o comandă sau o cerere.
• Modul infinitiv⁚ exprimă acțiunea în forma sa de bază.

Fiecare mod verbal are propriile sale reguli de conjugare, iar înțelegerea modurilor verbale este esențială pentru a putea exprima diverse nuanțe în limba franceză.

Conjugarea verbului “vérifier” în diverse timpuri verbale și moduri verbale este esențială pentru a putea utiliza acest verb corect în conversație și scriere. Iată o prezentare detaliată a conjugării verbului “vérifier”⁚

Verbele sunt elementele centrale ale oricărei limbi și, în limba franceză, conjugarea verbelor este esențială pentru a putea comunica corect și fluent. Acest ghid complet vă va oferi o perspectivă detaliată asupra conjugării verbelor franceze, cu accent pe verbul “vérifier” ⸺ “a verifica”.

Verbul “vérifier” este un verb regulat de a treia conjugare în limba franceză, ceea ce înseamnă că conjugarea sa urmează un model specific. Înțelegerea conjugării acestui verb este crucială pentru a putea exprima diverse acțiuni, stări și idei în limba franceză. De la verificarea temelor copiilor la confirmarea unei rezervări, verbul “vérifier” este un verb esențial în vocabularul oricărui vorbitor de limba franceză.

Conjugarea verbelor este esențială pentru a exprima corect timpul, modul și persoana unei acțiuni. În limba franceză, conjugarea verbelor poate fi complexă, dar este esențială pentru a putea comunica clar și precis. De exemplu, “Je vérifie” (Eu verific) este diferit de “Il vérifie” (El verifică) sau “Nous vérifions” (Noi verificăm). Această diferență de conjugare transmite informații importante despre cine efectuează acțiunea și când.

Conjugarea verbelor franceze se bazează pe o serie de reguli și modele specifice. Verbele sunt împărțite în trei grupe principale, iar fiecare grupă are propriile terminații verbale. În plus, există o serie de timpuri verbale, moduri verbale și forme verbale care trebuie învățate pentru a stăpâni conjugarea verbelor franceze.

Grupele de verbe

Verbele franceze sunt împărțite în trei grupe principale, determinate de infinitivul lor⁚

• Prima grupă⁚ Verbele care au infinitivul terminat în “-er” (de exemplu, “parler”, “chanter”, “manger”).
• A doua grupă⁚ Verbele care au infinitivul terminat în “-ir” (de exemplu, “finir”, “obéir”, “dormir”).
• A treia grupă⁚ Verbele care nu se încadrează în primele două grupe (de exemplu, “faire”, “avoir”, “aller”);

Verbul “vérifier” aparține celei de-a treia grupe de verbe, ceea ce înseamnă că conjugarea sa este mai complexă decât a verbelor din primele două grupe.

Timpurile verbale

Timpurile verbale indică momentul în care are loc acțiunea. Limba franceză are o gamă largă de timpuri verbale, fiecare cu propriile sale nuanțe și utilizări. Iată câteva dintre cele mai importante timpuri verbale⁚

• Prezentul⁚ exprimă o acțiune care are loc în prezent.
• Imperfectul⁚ exprimă o acțiune continuă în trecut.
• Trecutul apropiat⁚ exprimă o acțiune recentă în trecut.
• Trecutul simplu⁚ exprimă o acțiune terminată în trecut.
• Viitorul apropiat⁚ exprimă o acțiune care va avea loc în viitorul apropiat.
• Viitorul simplu⁚ exprimă o acțiune care va avea loc în viitorul îndepărtat.
• Condiționalul prezent⁚ exprimă o acțiune care ar avea loc în anumite condiții.
• Condiționalul perfect⁚ exprimă o acțiune care ar fi avut loc în anumite condiții.

Modurile verbale

Modurile verbale exprimă atitudinea vorbitorului față de acțiune. Există cinci moduri verbale principale în limba franceză⁚

• Modul indicativ⁚ exprimă o acțiune reală.
• Modul conjunctiv⁚ exprimă o acțiune care este dorită, necesară sau posibilă.
• Modul condițional⁚ exprimă o acțiune care ar avea loc în anumite condiții.
• Modul imperativ⁚ exprimă o comandă sau o cerere.
• Modul infinitiv⁚ exprimă acțiunea în forma sa de bază.

Fiecare mod verbal are propriile sale reguli de conjugare, iar înțelegerea modurilor verbale este esențială pentru a putea exprima diverse nuanțe în limba franceză.

Conjugarea verbului “vérifier” în diverse timpuri verbale și moduri verbale este esențială pentru a putea utiliza acest verb corect în conversație și scriere. Iată o prezentare detaliată a conjugării verbului “vérifier”⁚

Prezentul

Prezentul este timpul verbal care exprimă o acțiune care are loc în prezent. Conjugarea verbului “vérifier” la prezentul indicativ este următoarea⁚

• Je vérifie (Eu verific)
• Tu vérifies (Tu verifici)
• Il/Elle/On vérifie (El/Ea/Se verifică)
• Nous vérifions (Noi verificăm)
• Vous vérifiez (Voi verificați)
• Ils/Elles vérifient (Ei/Ele verifică)

Observați că terminațiile verbale la prezentul indicativ variază în funcție de persoana gramaticală.

Concluzie

Verbele franceze ― Un ghid complet

Verbele sunt elementele centrale ale oricărei limbi și, în limba franceză, conjugarea verbelor este esențială pentru a putea comunica corect și fluent. Acest ghid complet vă va oferi o perspectivă detaliată asupra conjugării verbelor franceze, cu accent pe verbul “vérifier” ― “a verifica”.

Introducere

Verbul “vérifier” este un verb regulat de a treia conjugare în limba franceză, ceea ce înseamnă că conjugarea sa urmează un model specific. Înțelegerea conjugării acestui verb este crucială pentru a putea exprima diverse acțiuni, stări și idei în limba franceză. De la verificarea temelor copiilor la confirmarea unei rezervări, verbul “vérifier” este un verb esențial în vocabularul oricărui vorbitor de limba franceză.

Importanța conjugării verbelor

Conjugarea verbelor este esențială pentru a exprima corect timpul, modul și persoana unei acțiuni. În limba franceză, conjugarea verbelor poate fi complexă, dar este esențială pentru a putea comunica clar și precis. De exemplu, “Je vérifie” (Eu verific) este diferit de “Il vérifie” (El verifică) sau “Nous vérifions” (Noi verificăm). Această diferență de conjugare transmite informații importante despre cine efectuează acțiunea și când.

Conjugarea verbelor franceze⁚ O prezentare generală

Conjugarea verbelor franceze se bazează pe o serie de reguli și modele specifice. Verbele sunt împărțite în trei grupe principale, iar fiecare grupă are propriile terminații verbale. În plus, există o serie de timpuri verbale, moduri verbale și forme verbale care trebuie învățate pentru a stăpâni conjugarea verbelor franceze.

Grupele de verbe

Verbele franceze sunt împărțite în trei grupe principale, determinate de infinitivul lor⁚

• Prima grupă⁚ Verbele care au infinitivul terminat în “-er” (de exemplu, “parler”, “chanter”, “manger”).
• A doua grupă⁚ Verbele care au infinitivul terminat în “-ir” (de exemplu, “finir”, “obéir”, “dormir”).
• A treia grupă⁚ Verbele care nu se încadrează în primele două grupe (de exemplu, “faire”, “avoir”, “aller”).

Verbul “vérifier” aparține celei de-a treia grupe de verbe, ceea ce înseamnă că conjugarea sa este mai complexă decât a verbelor din primele două grupe.

Timpurile verbale

Timpurile verbale indică momentul în care are loc acțiunea. Limba franceză are o gamă largă de timpuri verbale, fiecare cu propriile sale nuanțe și utilizări. Iată câteva dintre cele mai importante timpuri verbale⁚

• Prezentul⁚ exprimă o acțiune care are loc în prezent.
• Imperfectul⁚ exprimă o acțiune continuă în trecut.
• Trecutul apropiat⁚ exprimă o acțiune recentă în trecut.
• Trecutul simplu⁚ exprimă o acțiune terminată în trecut.
• Viitorul apropiat⁚ exprimă o acțiune care va avea loc în viitorul apropiat.
• Viitorul simplu⁚ exprimă o acțiune care va avea loc în viitorul îndepărtat.
• Condiționalul prezent⁚ exprimă o acțiune care ar avea loc în anumite condiții.
• Condiționalul perfect⁚ exprimă o acțiune care ar fi avut loc în anumite condiții.

Modurile verbale

Modurile verbale exprimă atitudinea vorbitorului față de acțiune. Există cinci moduri verbale principale în limba franceză⁚

• Modul indicativ⁚ exprimă o acțiune reală.
• Modul conjunctiv⁚ exprimă o acțiune care este dorită, necesară sau posibilă.
• Modul condițional⁚ exprimă o acțiune care ar avea loc în anumite condiții.
• Modul imperativ⁚ exprimă o comandă sau o cerere.
• Modul infinitiv⁚ exprimă acțiunea în forma sa de bază.

Fiecare mod verbal are propriile sale reguli de conjugare, iar înțelegerea modurilor verbale este esențială pentru a putea exprima diverse nuanțe în limba franceză.

Verbul “vérifier” ― Conjugare detaliată

Conjugarea verbului “vérifier” în diverse timpuri verbale și moduri verbale este esențială pentru a putea utiliza acest verb corect în conversație și scriere. Iată o prezentare detaliată a conjugării verbului “vérifier”⁚

Prezentul

Prezentul este timpul verbal care exprimă o acțiune care are loc în prezent. Conjugarea verbului “vérifier” la prezentul indicativ este următoarea⁚

• Je vérifie (Eu verific)
• Tu vérifies (Tu verifici)
• Il/Elle/On vérifie (El/Ea/Se verifică)
• Nous vérifions (Noi verificăm)
• Vous vérifiez (Voi verificați)
• Ils/Elles vérifient (Ei/Ele verifică)

Observați că terminațiile verbale la prezentul indicativ variază în funcție de persoana gramaticală.

Imperfectul

Imperfectul este timpul verbal care exprimă o acțiune continuă în trecut. Conjugarea verbului “vérifier” la imperfectul indicativ este următoarea⁚

• Je vérifiais (Eu verificam)
• Tu vérifiais (Tu verificai)
• Il/Elle/On vérifiait (El/Ea/Se verifica)
• Nous vérifions (Noi verificam)
• Vous vérifiiez (Voi verificați)
• Ils/Elles vérifiaient (Ei/Ele verificau)

Observați că terminațiile verbale la imperfectul indicativ sunt identice pentru toate persoanele gramaticale, cu excepția lui “nous” și “vous”.